Bună! Sunt Ale și nu ajung niciodată la timp undeva. NICIODATĂ.

Scriu articolul ăsta din pat, cu picioarele în ciorapi pufoși pentru că mă foarte dor. Am mers cam două ore pe jos astăzi și m-am învârtit în cerc pentru că degeaba s-a inventat GoogleMaps-ul pentru mine, sunt prea idioată să știu să-l folosesc. Dacă s-ar face un concurs pentru oameni care n-ajung la timp undeva sau reușesc să se piardă într-o intersecție, v-aș bate pe toți.

Sunt viitor jurnalist și mă gândesc cum o să mă dea afară din prima zi pentru că nu sunt în stare să găsesc un loc sau o stradă. O amărâtă de stradă. Toate interviurile mele de până acum au fost un stres total, plin de ape și nervi, pentru că nu eram în stare să mă uit corect pe harta GPS-ului. Și oricât de mult mi-ai explica, tot găsesc o portiță și mă pierd în Narnia pe drum.

Am reușit o dată să iau tramvaiul în partea opusă și am întârziat o oră pentru că am crezut că intuiția ține cu mine și nu joc într-un film prost. M-am înșelat când m-am trezit singură și la mama naibii. Așa a fost și azi când un drum cu alte patru străduțe, mi-au ucis picioarele și nervii. Dacă mergeați pe stradă și ați văzut o idioată înjurând, eu eram.

Nu știu cum reușesc să am ghinionul ăsta fantastic, nu e ca și cum îmi propun să mă învârt ca o curcă beată sau plănuiesc asta de acasă. Chiar plec mai repede cu jumate de oră de fiecare dată. Probabil că sunt un caz pierdut. Habar n-am dacă o să pot să mă angajez vreodată sau o să lucrez toată viața de acasă. Încă îmi pun întrebarea asta, dar ce-aș putea să fac altceva?

Probabil să merg cu două zile mai repede să inspectez zona și să fiu sigură că ajung unde trebuie.

Zici că sunt un personal din ăla vechi care se oprește din 5 în 5 minute.

You may also like

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *