Ce îmi doresc și le doresc

Sunt peste tot. Sunt oameni în costume scumpe sau agitați că nu găsesc o cămașă potrivită pentru a doua zi la birou. Sunt femei care dorm 3 ore și li se văd cearcănele tot mai mult. Sunt mulți cei care nu mai dau pe acasă, nu-și mai văd familiile, nu se mai cunosc, dar își cumpără cea mai scumpă bucată de cașcaval. Sunt persoane cărora le intră tot mai adânc oboseala în piele.

Aleargă de ziua până noaptea. Aleargă toți cum apucă, își fac singuri finish-ul. Uită să-și mai aranjeze părul sau să-și șteargă bocancii. Uneori uită și ce le plăcea, cum le plăcea, la ce oră, ce mâncau dimineața. Resping apelul părinților pentru că sunt ocupați. Uită că-i dor picioarele. Uită persoanele de lângă ei. Uită că-i doare inima. De la ei am învățat că e ușor să uiți chestii.

Viața e mai mișto de atât. E ca o călătorie în America pe care o visai de când erai mic, ca ciocolata aia scumpă pe care o primești de la musafiri, ca berile în ediție limitată. Ești pus în mijlocul ei și lăsat să dirijezi lucrurile după cum te duce capul. N-ai reguli, Domne’! Poți picta de nebun, în timp ce restul nu văd culorile și își dau coate.

Nu vreau să fiu genul ăla de persoană care uită să-și amintească. Îmi doresc să nu merg la locul de muncă doar din obligație. Să nu vreau să ucid pe toată lumea când ies din casă doar pentru că am întârziat. Îmi doresc să dorm cât trebuie. Să-mi ascult melodiile preferate până la 89 de ani. Să nu port costume strâmte și enervante doar pentru că vor alții

Îmi doresc toate astea. Le doresc și celorlati.

 

You may also like

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *