Fericiți cu adevărat?

Că tot rămăsesem la fericire și alea, alea data trecută.

Stau în tramvai și mă gândesc ce mai merită în viața asta. La primul 10 pe care îl iei la școala, ești fericit. Când reușești să-ți găsești un loc la liceul dorit, ești fericit. Când ajungi la facultate, sari în sus. Când mergi la serviciu în prima zi, ești deja un balon plin de fericire.  Dar între și după asta? Ești la fel de fericit și plin de energie? Ai mai sări în sus la fel de tare? Ce ne măsoară fericirea? Uităm de munca și exercițiile făcute pentru 10 ăla. Uităm de grijile și nedreptățile de până a intra pe poarta liceului. Uităm de lacrimile și distanţa de până a intra la facultate.

Și încep să mă îndoiesc de tot ce înseamnă rahatul ăsta de termen. Căci puteam fi fericită și cu puțin. Puteam fi fericită mult și bine la mine în cameră. Puteam râde mult cu vechii mei prieteni. Puteam să fiu la cofetăria aia bună acum. Dar fericirea pe care o vedeam înainte era mai bună decât toate astea la un loc. 

Okkk, zici că-s un filosof din ăla bătrân în ultima perioadă.

You may also like

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *