Învățând.

Când am mers la Mc prima dată, m-am făcut de tot căcatu’. După ce că am ochit cel mai scump meniu, am mai luat și 4 sucuri (din alea mari, cred că și-a făcut aia de la casă cruci când m-a văzut cu ele) pentru 2 persoane. Care nici nu suportau sucul. Concluzia de atunci: nu o mai lăsați pe Ale să cumpere niciodată. Pe moment m-am simțit ca ultimul rahat și au început din alea nasoale: „Că nici un meniu nu-s în stare să comand” „Că desmoșteniți-mă și luați-mi 2 oi să merg pe deal”. Acum dacă stau și mă gândesc, îmi vine să râd. Nu neapărat pentru că mi s-au îmbunătațit calitățile de a comanda ceva, dar…pe bune, frate! Cât de prost să fii?!

Au fost multe clipe în care n-am știut ce-i cu mine. Și în care mi-a fost frică. De început, de oameni, de chestii. Îmi e frică și aragazul să-l aprind, so…Doar că, dacă nu ar fi fost toate astea, n-aș fi învățat nimic din tot. Că mai trebuie să dai și cu piciorul de ușă. Că mai trebuie și să încerci fară să-ți iasă nimic la schimb. Și toate chestiile astea le începi făcând și învățând. Pentru că nu e greșit. Pentru că cel mai meseriaș doctor, nu a fost așa de la prima zi în spital.

Și uitați-mă cum fac o pildă dintr-o ieșire la Mc.

Vrem să facem multe lucruri și repede. Și poate de asta ne mai împotmolim pe drum. Dar măcar știm de ce ne-am împotmolit și cum nu o să o mai facem data viitoare. Știm cum să ne alegem prietenii acum, pentru că ne-am pus prea multă înceredere data trecută în cineva care ne-a dezamăgit. Știm că trebuie să plecăm mai repede de acasă, pentru că am calculat timpul pe care îl face tramvaiul până la destinație. Știm cum ar trebui să ne comportăm la locul de muncă, pentru că am fost certați. Știm ce ne dorim să facem, pentru că data trecută ne-am bandajat inima din cauza alegerilor idioate.

Știm. Știm. Știm.

Și doar pentru că am învățat. Din mers.

 

 

 

 

You may also like

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *