Momentele de glorie deplină.

Hola, ciquitos! Am revenit. E amuzant că scriu de parcă aș avea propria emisiune aici, dar majoritatea din voi dormiți sau faceți orice altceva mai productiv decât să-mi citiți mie balivernele. Oricum.

După cum spuneam, fac numai rahaturi în viața asta. TOATE numai mie mi se întâmplă. Toate. Dacă plouă cu rahat, Ale stă cu punguța să-l prindă, că poate o să-i trebuiască la un moment dat. Din experiențele mele minunate de om anonim, pe care nu-l vede nimeni, care își ia bobârnaci și șuturi în cur, am câteva sfaturi. Zici că eu sunt ultimul chinez bătrân în măsură să dea sfaturi.

Dacă aberez, să mă scuzați, am avut ieri examen. GRILĂ.

Și că tot ziceam că suntem ca la o emisiune, să-i dăm bătaie.

Te refuză lumea? Nu vrea să te bage în seamă nimeni pentru că ești la început? Nu-ți face griji! Așa a fost pentru toți. După ce numeri încet până la 10, gândește-te că Eminescu nu și-a publicat din prima poeziile, că băiatul ăla șmecher și popular din liceu a avut și el coșuri, că fata slabă a avut câteva kilograme în plus înainte și că solistul trupei tale preferate nu a fost pupat în fund de la bun început. Așa îmi place să mă încurajez.

Crezi că n-ai nicio șansă? Ai putea să te închizi în baie, să plângi, și să nu mai ieși? Proastă decizie. Am de luat interviuri. Voi știți câte seen-uri mi-am luat? Știți? Că la un moment dat îmi venea să-mi dau auto-seen pentru că știam că o să fie tot aia. Dar bineînțeles că nu am făcut asta. Dacă nu se întâmplă din prima, asta nu înseamnă că nu se va întâmpla niciodată. Sau cel puțin așa sper. Și e destul de greu să vii, tu ăla de pe câmp și să te aștepți să-ți cadă lumea la picioare și să-ți dea și un buchet de flori.

NOPE.

N-ai fost încurajat niciodată? Oh, dar nu-i bai! De parcă oamenii știu să încurajeze sau să laude. Cum ar putea să facă asta când tot ce vor este să le fie lor bine? Și cald. Nu știu dacă vă învață ceva chestia asta, dar pe mine m-a învățat ca în cazul în care se va întâmpla o minune cerească și voi face lucrul care-mi place cel mai mult, voi ști cum să-i tratez pe oameni. Pentru că am fost în locul lor deja. Și pentru că știu cum e.

Te simți prost pentru că ai încercat și cu toate astea, nu prea ți-a ieșit? Te simți ca un măscărici în fața celorlalți? Been there de prea multe ori. Tot ce pot să zic este că o să te obișnuiești. Nici că o să-ți mai pese. Bandajezi acolo inima, strângi bine, pui plasturii cu 3 lei de la metrou și aștepți să treacă. Apoi o iei de la capăt. Ale a învățat că uneori e ok să alergi și cu șireturile desfăcute.

‘Apăi sper că v-am ajutat. Cu ocazia asta m-am mai liniștit și eu.

Mă gândesc uneori că șansa ți-o faci și singur.

Pupiță.

 

 

 

 

 

 

You may also like

4 Comments

  1. Am izbucnit in ras in tren jur😂😂,se uita astia la mine acum ca la un țicnit dar i really don’t give a fuck😂,tare de tot,keep up the good work! 😀

    1. What an amazing speech you gave! We felt inspired, motivated and full of hope. I would thoroughly recommend you to anyone as a key-note sprakee!Thank you also for supporting the Brandon Trust and people with learning disabilities: I think you gained many fans amongst us.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *